Te vad… ma vezi?

de danizvernariu

Title :00862 layer

Photo by danIzvernariu
Photoshop CS 6 by : danIzvernariu ©2013 ʘ 6014

distanta: ~400/500m

Unii clienti nu se pot concentra sau relaxa. In aceste situatii apelez la telezoom si ma retrag discret pentru a observa, surpinde in mod discret secvente din viata lor fara a sti ca in acel moment sunt fotografiati. Acest joc face ca fotografia sa aibe „aer”, spatiu si naturalete.

In munca mea este absolut obligatorie discretia , cred ca discretia ar trebui sa fie obligatorie in tot si in toate ce le facem sau in care participam. Prudenta ar fi numarul doi ca o extensie a discretiei la fel de obligatorie.

In aceasta munca intalnesti mii de caractere , situatii, nuante de la cele mai ciudate la cele mai exacerbate insa fiecare are particularietatea lui , fumusetea si secretul. In spatele secventeleor ce ti se perinda prin fata obiectivului , descoperi mai tarziu la prelucrae (post productie) detalii incredibile…in gesturi, expresii, mimica, grimase…

Consider perfectionismul un etalon de referinta dar, dar niciodata nu il aplic in ceeace fac. Clientul din imagine (numele ramane sub discretie absoluta) mi-a spus la interviul post lucrare:
“- Dan, imi doresc fotografii reale, naturale asa cum sunt eu cu partile mele perfecte si imperfecte; prea multa stralucire strica..te face cumva de plastic.”

Clientul pentru mine este ceeace este pacientul pentru medic sau subiectul pentru psiholog. La mine vi, discutam, sorbim o cafea, ascultam muzica ce ne inspira la alegere in acel moment si doar daca cade bine incepe sedinta fotografica, daca nu..ramane pana ce clientul simte ca trebuie sa se expuna.

Din cauza principiilor mele rigide privind protectia ta ca si client am a vut parte de-a fotografia personalitati ,crema … nu detin nici macar arhiva decat cu ceeace clientul a permis sa pastrez, nu postez decat ceeace clientul admite , uneori este frustrant pentru ca subiectele tratate, imaginea in sine, mesajul, recuzita si machiajele sunt absolut splendide, fascinante.

Insa…nu iti este permis sa expui.

Lumea buna,…lumea buna este acea crema ce nu o vezi pe strada. Dar pur si simplu pentru multi aceasta “dimensiune” nu exista; valentele sunt de asa maniera de la sine aranjate (de viata si situatii) incat nu ai cum sa intalnesti decat daca esti recomandat sau cineva iti face intrarea.

Lumea buna are o istorie de descendenta, toti din tata-n fiu au fost aceia-si valenta daca nu chiar superioara ades in trecut. Toti au acelas mod de abordare a vietii… relaxare, calm, siguranta, personalitate si multa, multa discretie.

In aceasta munca de pana acum nu am facut cu desavarsire urmatoarele activitati: nu am fotografiat copii ca ideie de familie (atentie!), nu am fotografiat pornografie si am evitat serviciile cu duimul de paparazzi. Pur si simplu au fost luni in care era mai bine sa o fac pentru a putea supravietui … am refuzat pentru ca aceste lucruri nu sunt pentru mine desi, recunosc, ades m-ar fi putut salva.

Sunt practic omul invizibil si no name in ceeace fac insa paradoxal sunt cunoscut de cine trebuie.

Odata, cu mult timp in urma , aveam cam 23-24 ani, intro sedinta de occultism din cadrul atelierului nostru FIVE BLUE APPLES , am fost intrebat :
“- Daca ai avea posibilitatea sa te transformi, in ce te-ai transforma?” , raspunsul meu a fost promt “ In Omul Invizibil”.
Azi nu contest aceasta. Exotericul situatiei in sine spune ceva despre “magia” cuvintelor mele …in fapt aveam sa incep sa ma transform din acel timp odata cu maturitatea in ceea ce azi sunt, un om discret si cumva invizibil .

Nimic nu este la intamplare.

Anunțuri