Pregatind Sarbatoriile

de danizvernariu

Spuneam candva ca lumea are nevoie sa sarbatoreasca ceva.

Aceasta nevoie vine din firea umana de-a se simti unita. Nimeni nu este costruit ca sa petreaca o viata singur.
Din cele mai indepartate timpuri (i.e.) : antichitate -cel mai elocvent exemplu- se sarbatorea ceva cu mult fast mod prin care a fost urmarita si manipulata spre focalizare acel NOI in UNU.
Desigur unele sarbatori au suferit alterari in timp sau au fost pur si simplu abrogate prin lege (vezi dictaturiile); in general insa Sarbatoarea a avut ca scop acel ” te recunosc si ma recunosti fiinta umana ca egal al tau” macar (sic!) odata pe an.
Cea mai expresiva sarbatoare intalnita in mai toate religiile sau cultele este cea a Soarelui ca observatie astronomica , cea a Lunei ca observatie din perspectiva agriculturii (vezi in special triburiile nordice) si cea a Stelei ca filosofie si orientare , desigur va vorbesc de Sirius.
In fapt sarbatorim Lumina fara de care existenta nu este posibila.

Home - 2014 Dec. LIGHTS danIzvernariu ©2014 ʘ 6015 New Zealand M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER

D&D Izvernariu home / 2014 Dec. LIGHTS
danIzvernariu ©2014 ʘ 6015 New Zealand M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER

Aceste corpuri ceresti au fost asociate cu simboluri corespondente cu personaje ideale din randul pamantenilor muritori. In epoca romantica greaca avea sa se desparta pentru totdeauna ideia de sus- benefic si jos-malefic sau astrii -zei superiori si metale -zei inferiori, de unde si notiunea de benefic sau malefic.
Sarbatoriile au si un scop manipulativ a constiintei umane. Se pare ades benefic in sens de manipulare conspirativa in ideia ca , inca din antichitate trebuia sa existe o zi (o noapte sau mai multe) in care Zeii erau egali cu muritorii. Azi aceste idei sunt cerebrate prin Baluri sau Cine de inalta tinuta (in general occultismul) sau prin festivaluri similare in preajma lunii Februarie in Venetia sau Brasil.
In timp sarbatoriile simbolice au capatat o alta conotatie si au degenerat de la subiectul initial pastrand insa ritualul si pierzand esenta. Asa se explica ca azi, sarbatorim fara noima, sare si piper sau deloc ceeace in fapt ne reuneste cumva incercand sa aduca acel mai bun si mai perfectionat in constiinta umana.

De ceva timp si noi am renuntat la simboluri ce nu au o corespondenta palpabila in viata de zi cu zi.
Pentru noi in mod rational, sarbatoriile au devenit un mod de reuniune, conciliere si vis/proiect ,un moment in care renuntam la stupiditate, orgolii, impuls si incercam sa vedem viata in totalitatea ei asa cum ne aflam pozitionati in acel moment pe un drum.
Desigur, participam in diverse reuniuni fie ele ritualice sau nu (citeste ritual= mod standardt acceptat de toti ,altul in cazul nostru decat cel mistic religios) doar pentru simplu fapt ca simpatizam, distribuim si primim un pic de uman socializand astfel si incurajandu-ne reciproc pentru reusita visului, cautarea fericirii si acel…pentru un oment cu totii impreuna.

O zi sau noapte , macar, trebuie sa ne reamintim cine suntem, cum suntem si ce vrem de la viata privind in aceasta introspectie vis a vis-ul uman, natura si existenta temporara in aceasta dimensiune.
Sarbatoriile adevarate sunt acelea in care misterul, buna dispozitie, mancarea, bautura si acel ” totul este permis doar sa nu deranjeze” au „magicul” efect curativ ca un impuls pozitiv catre fericire sau motivatie existentiala.

Anunțuri