Partea buna, partea rea… limita

de danizvernariu

SONY DSC 22.05.2015 Dan Izvernariu

SONY DSC
22.05.2015
Dan Izvernariu – selfie

Cred ca cea mai cumplita etapa si mai marcanta ,este, sa determini „Eu exist!” insa atat de puternic incat toata aceasta lume sa se restranga la tine si numai la tine insuti apucandu te teama existentiala, de emotie.

Psihologia moderna, ar denumi aceasta…”depresie” anxietate existentiala si frica de moarte pentru ca , observa, odata ce stii bine ca existi constati rapid si instabilitatea existentei si efemeritatea ei; un fapt ce adevarat spus…este depresiv si cumva inspaimantator.
Daca nu sti ca existi, esti mai fericit dar si mai tamp complectand astfel turma.

Daca as fi absolut Freudian, rational, poate ca m-as impaca rapid cu ideia „existenta efemera” reducand totul la un cinism si o raceala super rationala…insa nu sunt pentru ca sunt Jungian si inca mai sper sa gasesc sensul ideiii „in univers nimic nu se pierde, totul se transforma”.

Sunt constient ca exista o singura Cale de-a afla, acea cale se gaseste la limita intre viata si moarte dar, moarte adevarata si nu clinica. Odata ce aflii in acest punct nu mai este drum de intors si la nimic nu mai folosete sa sti…pentru ca am sa subliniez ceva…”in univers doua lucruri nu sunt identice ,pot cel mult semana”.

Cei 21 ani de studiu, practica, ascultare, experienta imi spun mie azi si va tranzmit voua ca nimic din ceeace stim in timpul vietii nu poate fi dupa moarte decat in contextul in care ,presupun,in clipa mortii sa nu ramai „agatat” in propriul film-ideie in care o vei petrece singur probabil o eternitate sau pana la consumarea energiei ce iti sustine memoria. Aceasta teorie a mea poate sprjni ideia de „memoriile raman” .Daca aceasta ideie cade, atunci sigur dupa aceasta viata nu mai este absolut nimic si trebuie sa acceptam aceasta ideie…ca intr o buna zi nu o sa mai existe cafeaua de dimineata, log-in in Facebook, in Wordress, in viata de zi cu zi.

Palpitant? Delirant?Obsesiv? Oricare ar fi, in final sunt convins ca in aceste conditii nimeni nu ar dori sa afle in schimbul vietii cu tentativelele ei de a fi fericit chiar daca este greu acest secret care pune limita Cunoasterii.

Sa va indem la exercitiul auto cunoasterii acum, dupa 21 ani de transmutatie? Sa va mai indem sa crede ti ca daca vrei poti? Aceasta este o cale grea, sinuasa, periculoasa, dureroasa… odata ce ai baut din cupa dulce si mult amara a realitatii pana la limita unui nou nivel, ce nu este garantat ca dezvaluire in aceasta viata sau de neanteles daca a fost speculat cumva.

Anunțuri