2011 , my first animation in PsCs 4 / „3 Pillars”

dan izvernariu.co.nz – website underconstruct

Dan Izvernariu 2015
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

Pana acum, am fost impotriva ideii de-a a vea un website personalizat socotind ca publicitatea nu imi aduce nimic in plus fata de clientela deja formata ce functioneaza de la sine.
Sunt intre putinii artisti sau producatori ce nu au un domain. Rational si practic pentru mine ,pana acum nu am gasi sensul.
Nu am gasit si nici actualmente nu gasesc ratiunea unui website de dragul domainului de vreme ce exista gratuit hostingul in WordPress si multe alte …doar ca sa socializez in lume.
Am intrebat chiar in forum WordPress ce se intampla cu toata munca mea de ani de zile daca domainul nu va mai fi creditat bancar anual pentru faptul ca va veni si ziua finala si nu am cui sa las in grija doamainul meu. Raspunsul nu a fost unul concret dar am inteles ca domainul va fi „shut down” automat.
Cred, ca nimic nu este etern dar totusi putea fi „inghetat” macar si vizibil public.

Dupa cum prea bine se stie tot ce fac comercial , indiferent de numele brandului pentru care lucrez, sunt doar un tehnician post productie adica ma ocup de corectii, anulez parti de imagini sau adaug dupa caz, fac acel job pur tehnic pentru a scoate din imagini inexpresive sau cu erori o alta imagine ce foloseste revistelor, posterelor, pics website etc. Cumva sunt vioara a doua pe langa ce a ratat fotograful. In acest caz nu am semnatura pentru ca fotografia in sine nu imi apartine.
Putinele fotografii ce le fac fie in studio sau fie in natura, sunt mai mult modele experiment- training in Photoshop ce le prezint cu semnatura . Un fel de a prezenta o ideie sau un tutorial (vezi pagini anterioare in blog) pentru a fi discutata in mod public.
Sesiuni private foto pentru fotografie portret sau pentru website sunt relativ putine in comparatie cu post productia. In cazul sesiunilor private nu toti clientii accepta sa fie publicate imaginile; acestea sunt fie de la intruniri ale societatiilor ce prefera discretia dar doresc arhiva HQ, fie de la diversi clienti ce imortalizeaza scene din viata sau portret dar tot in mod privat sau cu accept solicitat ulterior pentru publicare.
In cazul ilustratiei sut tot vioara a doua si foarte rar materialul este facut de mine cap coada.
In aceste conditii consider ca nu am ce sa prezint concret. Eu nu traiesc din publicitata proprie ci din relatia umana client/serviciu ce de regula este privata, discreta si uneori taboo public, comenzi ce vin de la sine prin recomandare fara sa fie nevoie de acel tam-tam .

Totusi zilele acestea am fost inspirat de o ideie privind modul cum organizez si prezint public sau privat (Just Members) idei din ceeace lucrez.
Wordpress hosting in varianta gartuita nu permite schimbari prea mari si atunci am decis sa imi construiesc in formula HTML5 un website ce va fi mai usor de rasfoit , mai logic ,mai Art in care sa prezint lucrari si idei, in are sa am un blog pentru comentarii, un video blog – un act ce il consider mai practic azi , cand ai de spus ceva pentru a se face inteles din oratorie si infkexiunea vocii. Azi…cand lumea „nu mai are timp sa citeasca”.

Anul acesta 2015 am programat cateva sesiuni foto cu diverse teme in care o sa prezint stari si portrete ca un film slide show despre : boehm, lux, sexy, romantic si simbolic cu nota surreala.
Acest lucru este al doilea motiv ce m-a determinat sa imi schimb opinia privind constructia propriului domain, pentru ca vreau sa prezint ordonat, usor de accesat si grafic OK niste pagini din munca mea cap-coada de la sesiunea fotografica pana la produsul finit in Photoshop.

Prima pagina -coperta website
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress- click in img. to enlarge 

Noul website, apreciez ca va fi lansat in jurul Soltitiului de Vara 2015 (Emisfera N.) si va cuprinde doua sectiuni in mapa cu acces public, partea publica si partea privata astfel:
Public- acces neconditionat
Profile,Blog, videoblog , Gallery si pagina „Contact-me”
Privat – accest conditionat de cheia de intrare (parola) pentru invitati sau cei interesati de comenzi, altii decat clientii ce vin in mod normal dupa recomandare.

Socotesc ca daca viata este acum aici, nu are sens sa imi fac griji pentru ideia imortalizarii. Sunt doar o piesa intrun puzzle ce reflecta ceeace suntem si nimic mai mult. Daca eu stralucesc, straluciti si voi iar daca voi sunte ti straluciti atunci si eu sunt luminat. Este simplu, atat cat trebuie sa fie.

Posibila noua adresa website < dan izvernariu.co.nz> rezervat ca domain.

Meeting 2015 Jaguar – Lisboa

Suntem la numai 5 ore de fast way de acel „acasa in Lisboa” A5.
In acest an 2015 va fi, acasa in Lisboa , in vizita. Ne este dor de acel soare cald si auriu stralucitor de dimineata si de acel soare cald si auriu bland al dupaamiezii de vara/toamna pe colinele lisaboneze.
Sper ca pana in toamna sa avem pregatit tot pentru o astfel de escapada din Madrid, acasa.
Boehmul. il poti traii in multe feluri. De la o modestie absoluta la un lux ce nu straluceste dar are patina aceia a aritocratiei impamantenite, asa din tata-n fiu.

My Jasmine” s Type
Photo : danIzvernariu 2015
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

Pentru noi, adevarul perspectivei boehmului este chiar boehmul de Lisboa, acela la bun simt, modest dar foarte elegant ce lasa loc si permite sa simti traind si nu doar proband vizual fara acoperire in strafund. La opulenta si exchibitionism , ma refer.
Din cate am inteles din forumul spaniol Jaguar , anul acesta va fi o adunare internationala in Lisboa a fan-ilor automobilului construit in Birmingham . Imi doresc sincer sa participam sub inmatricularea noastra spaniola , este ca un paradox al paradoxului … nu sntem spanioli, nu suntem acasa dar venim de acasa…acasa.
Am ales pentru aceasta intalnire si o costumatie mai speciala, pentru cocktail , m-am decis pentru o tinuta in crem/maro/bej combinat cu roz + acesoriul, palaria de pai tipica iberica iar pentru Do tinuta anilor 50s foarte probabil o rochie simpla culoarea paiului sau un galben greu.
Astfel de „adunari” sunt frecvente pentru marciile de colectie, in moto sau autoturisme, yachting si chiar aviation.
In paralel am mai propus celor de la Tissot un set de fotografie pentru eleganta clasica, no money interest , sunt convins ca vor accepta. Un mod tipic prin care iti mai ridici brandul si poate cine stie… numele.
Practic nu sunt un viciat al masinilor, imi plac doar din perspectiva liniei designului si a valorii de colectie. Pe cat mai elegante pe atat mai pretuite , pentru acel romantism ca un accesoriu , doar, la ceva ce exista si functioneaza in realitate si nu este doar o aparenta.
Astfel de meeting -uri aduna oameni diferiti, cu nationalitati diferite, cu profesii diferite dar care au ceva in comun, lucrul pe care il folosesc si un anume standardt de viata. Aici poti intalni persoane din diferite valente (din experienta , o spun) ce traiesc acelea si principii de viata, au vederi comune despre … chiar daca vorbim in mai multe limbi diferite . Un fel de armonie in haos de valori ce pretuiesc si tind catre un focus comun.
Pentru fan Jaguar din Romania, informatia ce o detinem azi este, toamna 2015 Lisboa, XPO 98 la o data anuntata exacta ce va fi publicat in blogul meu din timp.

Contact-me :

Name(obligatoriu)

Email(obligatoriu)

Website

Comment(obligatoriu)

Trimite

Δ

Nostalgic ?(select alt+ctrl+del)

Incepusem de mult timp si sa ma tem, banuind, ca a fi deosebit inseamna a fi non-conformist si acel non-conformism tinde sa devina conformism tocmai in regula si legea sa, ce paradox.

☐ melancholy      ☐ aggressive      ☑ chaotic/disorder

☑  punk                 ☐ disco               ☐ pop

☐ life sux              ☐ life dream      ☑  same all shit

☐ run                     ☑  should i stay or should i go     ☐ stay

Interesant este cum se face ca, totusi, un punk a devenit un new romantic, ador genuriile Wagner, Klimt si Sinatra, citesc carti lunar si il comentez pe Jung , azi am parul lung, port costume la doua randuri ceas clasic si ma lafai in Jaguar.
Ei bine, am sa lamuresc imediat, ce este propria imagine PUNK .
PUNK pentru mine este momentul de rascruce in care am facut backup in informatie( educatie) , moment in care am inceput sa stabilesc ce este bine si ce este rau pentru mine.

Ca sa vezi… fac parte din „generatia cu cheie la gat” dar inside generation mai exista inca un curent : underground /PUNK sau „generatia cu lant si lacat la gat” – aici, in acest underground ma regasesc.

PINK & BLACK 

e la 16 ani am inceput sa fac diferenta intre oameni si sa denumesc etichetand cine este „ghiolban” (jargon) si cine este „adevarat”.

Mai tarziu, foarte tarziu, am descoperit ca ghiolbanii au imaginatie si sunt adevarati camelioni jucand cartea evoluata fara nici o acoperire. Am descoperit gradual asa ca nu am fost socat sa aflu asa ca o lovitura traznet in cap.
Doar un singur lucru mai am de eliminat din bagajul trecutului pentru a fi liber si eliberat. Sa ma debarasez de compasiune gratuita.
Pentru ce am fi toti inregimentati in masa mereu in acord comun fara personalitate ca in comunism „dupa nevoi” cand nevoiile sunt puturoase rau?
Istoricul meu politic arata cam asa:
Soim al Patriei -nu am fost pentru ca nu exista acest grad la acea vreme anii 68-75.
Pioner am fost facut cu greu refuzand in grupa a IIa
UTC-ist am fost peste noapte si de doua ori pentru ca am reusit un record si m-am sters la fund cu cateva pagini din carnet ; fapt ce il spun public abia azi.
Pe la 16 ani am ales calea libera a chao, disorder, sex&violence, paranoia … PUNK. In alte cuvinte, m-am pus stare de confuzie si dezordine pentru a experimenta liber .
Prin urmare, nu sunt tocmai generatia cu cheia la gat ci aceia cu lant si lacat

Photo : Selena_ Madrid 2015
Photoshop post prod.CS 6 by : danIzvernariu ©2015 ʘ 6015
New Zealand
M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

 

Nici azi politicienii nu ma plac. Pentru liberali nu sunt bun pentru ca sunt prea liberal si fac ce vreau proband ca unii spun ca sunt liberi insa tot ingust judeca, pentru comunisti sunt un huligan nazy pentru ca le spun de la obraz: „suntem egali dar diferiti” iar pentru politica bisericeasca fatarnica un rebel decazut ce nu crede in turle de aur, Mercedes si Patriahul mult prea fericit . Nu ma plac nici cei apolitici sau agnostici care una spun ca sunt si alta demonstreaza.
Scopul meu este sa joc regula ta in modul cel mai corect, daca descopar ca minti in regula ta, te-ai ras definitiv cu mine.
Update…

Discut mereu versus problema acelui ” odata, in trecut …” ; sunt saturat si ades enervat sa aud mereu acele povesti despre cum ar fi mai bine luate din trecut si mai ales „ce bine era in trecut”.
Trecutul pentru mine este pura experienta cu sau fara concluzie.

Aici nu este loc de acel gand „in trecut era mai bine”pentru ca daca afirm aceasta , ori sunt idiot ce nu am evoluat spre insanatosire , ori sunt un actual pesimist ce a uitat sa traiasca.

Viata poate fi ca un vin bun sau un trascau original
– depinde de ingrasamantul natural ce il are la baza!

Foarte multi nu admit ca viata este un film iar daca „karma” se repeta este pentru ca noi nu ne-am schimbat si nu ne-am adaptat la noiile conditii. Ma oboseste sa tot turui ca o moara stricata depanad povesti despre trecut sau sa le ascult ca si cum, in prezent nu as avea ce sa mai fac ori ce sa mai inventez.
Pentru mine, exista doar o singura imagine a trecutului, aceia care imi convine sa imi amintesc si imi face placere amintind de cate ori (i.e.) „beau un vin” sa spun ca pe vremuri credeam ca cel mai bun vin este „Lacrima lui Ovidiu”, pentru ca azi sa descopar cu placere ca vinul de Porto bate orice record, exemplu ca ideie, am spus.

Asa imi amintesc de „Lacrima lui Ovidiu” si de acele vremuri in care acel vin a reprezentat ceva insa care, azi… nu are nici cea mai mica legatura cu ceeace traiesc. Fara sentiment de parere de rau, fara un sentiment de regret sau de autocondamnare ca asa am crezut atunci .. practic daca imi amintesc ma bucur ca , azi am gasit altceva mai bun, iata ideia de progres prin comparatie.

Ador romantismul cu spinare dreapta si detest dulcegariile!

Cand privesc in urma, sincer, am senzatia ca am trait din plin indoielnicul cu pretentie de mare pret. In unele cazuri a fost pentru ca nu am avut cu ce sa compar iar in altele pur si simplu asa am fost educat sa cred… ca ce se spune e bine si ce pare e si frumos (sic!) .
Nu ma jenez sa spun ca mitul grotei in care am trait si din anume perspective inca mai traiesc , m-a determinat si inca ma determina sa repet „karma” indoielnicului. Am facut pace cu ideia in sine spunand ” la prima o corectez”, pentru ca azi prin experienta anterioara stiu ce pot si in ce conditii pot sa ma desprind in totalitate de trecut.

Photo : Selena_ Madrid 2015
Photoshop post prod.CS 6 by : danIzvernariu ©2015 ʘ 6015
New Zealand
M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

Principiul balonului cu aer cald consta in ideia debarasarii de sacii de nisip pentru a se ridica si clar… a ruperii ancorelor daca acestea sunt lasate jos.
Imagineaza un lucru, cum ar fi sa doresti sa vrei sa probezi dar societatea, legea sa nu iti permita ( vorbesc de anii socialismului din Romania) sau sa vrei sa stii cum insa sa nu ai acoperirea aia financiara ca sa spui…sunt gata o fac fie ce o fi. Asa a fost in trecut.
Trecutul din prezent nu ai cum sa il stergi, nu ai cum sa il stergi pana ce nu accepti ca trebuie sa spui cu orice risc STOP, facem STOP, taiem si montam altceva…asa simplu ca pe o masa de montaj de 36mm.
Aici nu e loc de proces de constiinta gasind vinovati, vinovatul sunt chiar eu, nimeni altul.
In acest punct adevarat ca solutie intervine , tot trecutul,acel trecut educational in care sociatatea si parintii te invata ce este etic si moral ; observa in cazul prezent , desi sti ce trebuie sa faci eziti… desi sti exact ce este mai bine pentru tine , eziti…cauza? Acel robotel programat din tine care atunci cand nu mai are justificari pledeaza pentru ” hai sa mai incercam odata tovarasi ” – N. Ceausescu , acel slogan contagios ce minte constiinta umana in raport cu realitea spunand , hai mai fi macar odata ( a suta oara!)in detrimentul tau plin de compasiune .
Acest lucru, compasiunea la nesfarsit, este exemplul mortii intelectului lent precum o brasca pusa la fiert de vie pornind de la apa rece. Broasca va muri prin amanare si obisnuire cu temperatura apei in crestere lent . As se face ca multi dintre noi nu sesizeaza noroiul in care stau…din prea multa si exagerata compasiune.
Teoria de capatai PUNK 100% spune  „Same all shit!” adica totul este un rahat sau negarea absoluta dorind sa sublinieze un fapt subtil, filosofia este la fel de incurcata precum „caiile Domnului” si ca viata este asa cum o decidem , acum aici, fara regrete si fara bomboana lipicioasa de pe bat cumparata in targ de la o taraba indoielnica.
Da, recunosc, cu tot ce stiu, am aflat, am experimentat si am concluzionat filosofic pana acum am luat plasa ; in fapt nici macar nu ma plang ci atrag atentia ca prea multa compasiune strica, prea multa ratiune face rau , ca adevarul este la mijloc daca faci ceaece simti, cat simti si cum simti, atunci cand trebuie. Aici nu exista legi, nu exista morala si etica prescrisa, ci exista doar un singur moment de putin egoism in care ceeace vrei tu trebie sa cada in armonie cu terti , atata timp cat cade.
Observa un fapt interesant, ti se vorbeste de MORALA si ETICA cel mai ades si mai frecvent atunci cand vine vorba de terti, cand vine vorba de TINE… ” bine ma , dar EU, cu mine cum este?” ti se spune „rezista” … . Ca si cum morala si etica este valabila doar pentru mine si nu pentru toata lumea; ca si cum legea trebuie sa o respecti doar tu si nimeni altcineva, ca si cum doar tu trebuie sa intelegi dar nimeni sa nu faca nici cel mai mic efort sa te inteleaga.
In final constat ca despartirea de trecut este ca cea de „Clasa a XII-a”, au fost momente bune, altele rele …unele in care ne-am distrat, altele in care am tremurat, unele la care ne-am ajutat, altele la care ne-am sapat… mai cert este ca AU FOST, iar acum spre facultate si doctorat nu trebuie sa ne mai batem capul cu acesta „clasa a XII-a de vreme ce avem altele mult mai bune de facut, experimentat, distribuit si primit.
Si imi mai vine un gand.
„NEVER MIND THE BOLLOCKS!”- Sex Pistols

Society falls ? (vote)

Photo collage by :Dan Izvernariu –archive
Photoshop post prod.CS 6 by : danIzvernariu ©2015 ʘ 6015
New Zealand
M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

☑ project cover page magazine 2015

Preview cover magazine 2015
Doris Izvernariu, Madrid 2015 Jan.
Photo collage by :Dan Izvernariu –archive
Photoshop post prod.CS 6 by : danIzvernariu ©2015 ʘ 6015
New Zealand
M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

Sample preview work in progress

Client id : 02/10012015

Profile: haircut and makeup style /Madrid E.C.
Project : cover magazine page
Feedback client Febr. 2015
T.A.T. : 10.03.2015

Theme : portrait 70´s
Font : Futura book BOLD

Photo &PsCss Post Production : Dan Izvernariu 2015

PsCs Actions : David Nanchin
2500×4000 px. 300dpi

 

 

Generatia cu cheia la gat (2)

 

unknown -Portugal 1970s 80s (?)

Cred despre generatia aniilor 60 ca este generatia care a spus STOP conformismului si obtuzitatii educatiei generatiilor anterioare.
Aceasta este generatia mea (b. 1968)
Cred despre noi ca suntem generatia care a a avut ceva de spus in tot ce azi exista ca inventie si inovatie , cred ca in ciuda vremuriilor am fost primii si in corpore cei care am refuzat frica si „pas inapoi” de la a experimenta si a ne exprima prin a face.
In vremea copilariei si adolescentei noastre nu au existat:
– telefonia mobila, pager,fax, email, internet, gps
A existat o altfel de comunicare pentru a ne anunta de la distanta, o altfel de comunicare pentru a lasa un mesaj pe un zid, o altfel de comunicare pentru a ne intelege prin semne , pentru a ne orienta in oras in mod cardinal si pentru a lasa un bilet cuiva anume intrun loc anume codificat.
Generatia mea este inovatoarea lucrurilor celor  mai inutile , machete sa spunem caideie, a ceecae mai tarziu aveau sa devina realitati.
De la caruciorul cu rulmenti mereu imbunatatit facut manual din resturi, la petarda artizanala sau telefonia interioara cu baterie, radioul fara baterie, sarbacana cu cornete de hartie sau prastia de inalta precizie…
In vremea copilariei noastre nu existau mai mult de doua canale TV , nu existau filme de cinema cu efectele de azi , nu existau retele de comunicare in masa iar o bicicleta era chiar un privilegiu: o bicicleta ce ades era transformata in KTM sau Shopper .
In vremea adolescentei unica distractie era sa aduci ceva nou pe care „trupa” sa experimenteze avand chiar surpriza a doua zi sa iti gasesti inovatia mult imbunatatita sau chiar cu o alta destinatie.
TRUPA era ceea ce tu azi sti ca este FORUM sau website de socializare insa in forma reala si nu virtuala.
In acele vremi, nu exista frica de violenta gratuita, de asalt, de jaf…asa se face ca aveam cheia casei legata cu sfoara la gat.
Aceasta generatie a dat probleme non violente scolii , si-a spus opinia si a socializat in masa real si nu virtual. Aceasta generatie a invatat pe strada ce este limita si ce se mai poate escalada… uneori un nas spart sau alte ori un pas inainte ce a adus acea mica victorie a Eu-lui in fata obstacolului.
Generatia mea a rezolvat problema in doi timpi si trei miscari. Dreptatea a fost stabilita loco fara tribunale sau avocati. Dreptatea a apartinut invingatorului dar acest lucru a ramas mereu un fapt revendicat mai tarziu si nu a ramas definitiv.
Aceasta generatie mai tarziu a facut revolutii si schimbari de sisteme urmand visul in roz din „Electrical Dream”/Never Ending Story a Noului Val (New Wave).

Aceasta generatie a „trancanit” despre dreptate mai putin in texte muzicale dar a facut real cunoscuta opinia si a stiut sa adune „fans” atunci cand a fost cazul pentru a sprijini o cauza rezolvata public in strada.
Aceasta generatie a adus varfuri ce au pus bazele si a dezvoltat tot ceeace azi tu cunosti ca tehnlogie de la Apple la aplicatia telefonului tau mobil, la PC s.a.m.d. .
Noi am fost non conformistii ce au spus AJUNGE cu morala si etica si specula cu aceasta.

Asa se face ca am stiut sa traim in spirit de adevarata prietenie in care era impartit totul: tigariile, berea, prietenele si casetele cu banda magnetica ce serveau ca „MP3” stick la chefuriile de garaj.
Nu a existat invidie , a existat ambitie, nu a existat barfa pentru ca era periculos sa spui ceva ce nu puteai spune in fata fara a primi peste bot.
Asa am invatat sa spunem ce avem de spus evitand impulsul sau evitand in principiu agresivitatea.
In acele vremuri nu a existat ideia de EU ci NOI , Eu-l fiind ceva care a adus ceva in plus dar care nu aluptat doar pentru el insusi. Daca ai fi procedat contrar te-ai fi trezit singur , fara prieteni si ocolit de toti.
In acele timpuri roz in Occident si gri la Orient speranta a stat in : TOP10, BILLBOARD, BRAVO, Radio Luxemburg, Radio Voice of America /Metronom, HITS MESCA Beograd, Tv NOVISAD, Deutsche Welle , in discul de vinilin cu 33 sau 45 rpm sau a casetei Agfa Ferro Dinamic C 60 , in posterul cu Iron Maiden sau Depeche Mode.Aceste lucruri minime ne-au reunit pe cei de la Vest si Est in limbaj comun .
Nu stiu daca am fost constienti de rezultatul a ceeace am facut insa azi tot ce deja exista a fost pus ca baze atunci ca un vis comun ca am fost estic sau occidental.
Oriunde am mers in lume ca emigrant si am comunicat cu cei din generatia mea, anii 1980 au fost la fel pentru toti: inovatii, tupeu in a face, spirit de gasca si niciodata pas inapoi in fata raului sau a impasului.

Noi am fost cei care mereu au pus probleme si intrebari, noi am pus mereu profesorul in situatii de-a nu face fata intrebarii ce dorea un raspuns, noi am fost aceia care am facut mai tarziu probleme capitale sistemelor socialiste si comuniste ce au supus generatii intregi anterioare.

De atunci s-au schimbat radical multe si in bine si in rau.
Azi nu mai exista gasca din piata sau de la coltul strazii, azi nu mai are valoare spiritul NOI, azi nu se mai comunica prin semnale , azi nu mai avem incredere in nimeni iar acel Never Ending Story pare a fi uitat de timp si fara GPS „suntem pierduti”.
Fiecare generatie cu specifcul ei in fond, unele au dus greul razboaielor, altele negura timpuriilor necunoasterii, cel mai greu este insa cu ignoranta si egoismul si cu peisajul urban de azi fara sare si piper in care locul oamenilor a fost luat de androizi ce pretind ca sunt liberi si eliberati de tot si toate (sic!).

La Bohemia – estado de bem

 

Doris Izvernariu, Madrid 2015 Jan.
Photo collage by :Dan Izvernariu –archive
Photoshop post prod.CS 6 by : danIzvernariu ©2015 ʘ 6015
New Zealand
M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

click in img. to enlarge

In postul de ieri din acest blog, spuneam ca Doris isi doreste o imagine portret, asa cum a vazut intr-un clip a lui Paula Seling ( „A mai trecut un an”) .

Nu sunt un ascultator al muzicii noastre, dar nu am putut ignora maestria post productiei din clip ce o vad ca o reusita si o foarte buna calitate.
Imi doream de mult sa experimentez efectul „movie” in portret alb – negru. Azi sunt insa mai ispirat si ma vad in situatia de-a aduce putina culoare virata fotografiei alb negru, gasesc ca putina culoare nu strica…sufletului imortalizat.

 Am vrut chiar sa ii fac o succesiune de imagini (cam 4) in patru stari diferite pe acelas fundal. Do isa nu a fost in forma buna si abia ca a avut rabdarea sa imi pozeze astfel dar sa mai si rada sau sa planga …cum m-am gandit initial.

Cateva cuvinte despre imaginea de mai sus:
Imaginea de fundal este creata in PsCss si este o succesiune de aprox. 5 layere (imagini) suprapuse ce in final au fost virate si tartate impreuna
Portretul lui Doris este facut cu ajutorul luminii naturale si prelucrat digital in mai bine de 8 PsCss Actions + toata succesiunea de prelucrare: culoare, lumina, umbra, contrast, intensitate, corectii piele, textura piele etc.
Portretul initial are ca fundal un perete alb iar imaginea este color.
Am utilizat un Sony a 230 cu un obectiv normal de 55 si nimic special in efecte.

„Estado de bem „

Imi pun Chopin. ii cer lui Doris sa uite un moment si sa faca abstractie de realitate.

Am nevoie de acest exercitiu pentru a evita o confuzie in expresia ochiilor. Chopin invadeaza camera in acorduri relax al pianului… initial m-am gandit sa ascult Wagner insa acesta -ar fi dus pe alte idei.
Ideia in imagine este rafinamentul tipic Iberic ,poate putin melancolic, poate putin poetic… spaniolii si portuguesii sunt gata oricand sa compuna ceva… macar un poem …

Doris Izvernariu, Madrid 2015 Jan.
Photo collage by :Dan Izvernariu –archive
Photoshop post prod.CS 6 by : danIzvernariu ©2015 ʘ 6015
New Zealand
M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

As fi putut desigur sa prezint un nud. Ideia insa este alta…ochii…

Alternez in ideia prezentarii a lui Paula Seling si Monica Bellucci , Diva mea in Art.

Starea de bine ( „estado de bem” L. Portuguesa) poate fi data de orice chimic exterior, drog, alcool, afrodisiace…oricare ar fi… diferit este insa cand privesti in ochi. Cand privesti in ochi observi si mereu gasesti acel fapt ce tradeaza.
Cel mai bun mod in care te poti pune in stare de bine este acela in care spui STOP…acum, eu aici,… departe de orice… EU.
Doris pare trista in imagine, am spus pare… pentru ca nu fotografiez zambete decat coazional, am surprins la Doris o privire fugara, asa intre doua -trei secvente si consider ca aceasta este imaginea reala si autentica fara … teatral.

In viitor aceasta mica experienta in lumina diminetii iberice o sa o aplic la o sesiune foto, am sa caut sa surprind doar secventa neasteptata cea care este cea mai apropiata de acel NUL sentiment interior.

Da, poate fi o experienta reusita.

AULA SCULPTURE

Doris a decis ca doreste un set de fotografie B&W in patru ipostaze .
Sunt in perioada „dolce far niente” , inceput de an 2015 , cativa clienti indecisi si doua trei ramasite din lucrariile anterioare de anul trecut.
Suntem in acea perioada a anului cand se traieste din „osanza” , pana prin Martie nu sper ca pasarea cerului sa zboare, am timp asa ca astept linistit.

Ca in pauze , jocul „la perete” este acea odihna activa in care mai frec PC-ul pentru a mai scoate ceva.
Doris ma provoaca sa caut sau sa fac un fundal asa cum a vazut intrun clipa lui Paula Seling; ma pun pe treaba si construiesc o imagine ce mai tarziu ii va tine loc de fundal; mai apoi ma mananca curiozitatea sa vad care esterelatia dintre finisajul peretelui ca textura si textura pielii cu lumini si umbre.
Finalitatea este ceeace se vede in acest post, ca o proba la finalitatea fotografiilor lui Doris.

Photo collage by :Dan Izvernariu –archive
Photoshop post prod.CS 6 by : danIzvernariu ©2015 ʘ 6015
New Zealand
M ∴ B ∴Dan Izvernariu Workshop
This picture belongs to ☤322 THE STORYTELLER WordPress

click in img. to enlarge 

In timp ce lucrez la ideie ma gandesc putin la acel cauza/efect ce pune in miscare motrica progresului sau a regresului vietii din perspectiva speciei noastre.
O clipa am senzatia ca existenta destinului nu poate fi la intamplare dar ca acest concept odata ce este aprobat sa spunem, umbreste ideia de Liber Arbitru dar proba arata ca per ansamblu avem multe lucruri ce le dorim sa le facem dar…nu se arata.

Din anul 1993 , ca grup, noi cei din FIVEBLUEAPPLES am studiat si experimentat „interventia in destin” ca fapt constructiv . Ei bine dupa acesti 20 ani am constatat ca orice vine de la sine cade in armonie si se imbina perfect cu puzzle-ul vietii si ca orice este impus si proiectat devine o „Cutie a Pandorei” ce greu mai poate fi controlata odata ce este deschisa prin proiect si materializare.
Desigur ideia in sine ar presupunem sa stam si sa primim asa mura-n gura „de sus” fara a face nimic asteptand sa se petreaca sau sa fim resemnati daca nu s-a petrecut desi ar fi fost necesar.
Un singur lucru este cert , ne nastem ca sa murim. Restul ce se arata in time-line -ul vietii este ca si un program ce nu numai ca este upgrade de la o generatie la alta dar si o auto creere de situatii in acea varianta K de n luate cate K calculata mai apoi in aranjamente si permutari de posibilitati.

Peste toate, cred ca in acea situatie a „Cutiei Pandorei” nou aparuta ca urmare a interventiei cea mai mare problema este gestiunea situatiei si nu acea „parte negativa” pe care suntem tentati sa o vedem. Spun aceasta pentru ca si acel fapt ce vine „mura-n gura” are si el partea lui de negativ , oricum.
Gestiunea situatiei nou create am senzatia ca este dificila pentru ca niciodata materializarea une i idei nu va fi 100% asa cum am visat, imaginand. De unde si dilema, problema si „necazul” ce apare si este „inopinant” pentru ca pur si simplu la proiectare nu am vazut sau am omis intentionat partea inconvenienta.

Ceece spun mai sus nu este legat de ceeace prezint sau spun despre ceeace lucrez ci este pur si simplu un intermezzo in gandire intre doua procese digitale ale imaginii.

In joaca dupaamiaza in lumina Iberica

 

Obisnuiesc ca in unele sesiuni foto , asa din senin sa imprumut camera de fotografiat modelului meu astfel incat modelul devine fotograf si eu model.
Unul din obiectivele ideii in sine este  de-a creea o mai mare incredere si de-a stimula originalitatea.
Imaginile de mai sus sunt luate la un set de fotografie de un amator , subiect al meu .
Ma intrebam cum se face ca asa din prima , la prima mana un adolescent stie sa surprinda ceece eu studiez de ani de zile?
raspunsul este unul cat se poate de simplu, amatorul adolescent nu are mintea ocupata, el pur si simplu imortalizeaza ceeace simte vazand si punct, in vreme ce eu ma lovesc pe fractiune de secunda de acel „cum ar fi mai bine”.

Specificul ce il aplic clientelei mele este: comunicarea reala subiect/fotograf, nimic formal, totul ad hoc , totul haotic, totul pornind de la stari create conspirativ sau jucate de comun acord.

De aceasta data m-am folosit de apartament si nu de studio, ideia a fost sa surprind expresii , nimic formal sau stereotip.

Imaginile surprinse au un + de efect, acelnatural si asa cum este fara ezitari.